Lingua sarde
De Wikipedia, le encyclopedia libere
Iste articulo require revision linguistic
Corrige le errores de grammatica, orthographia o stilo in le articulo. Postea, retira iste patrono.
| Lingua sarde (Limba sarda) † | |
|---|---|
| Parlate in: | Italia |
| Personas: | 1,85 milliones |
| Position: | |
| Typologia: | Subjecto Verbo Objecto syllabic |
| Phylogenese: |
Indoeuropee |
| Statuto official | |
| Codices de position | |
| ISO 639-1 | sc |
| ISO 639-2 | srd |
| ISO 639-3 | srd (en) |
| Extracto in lingua | |
| Declaration universal del derectos del homine - Art.1 Totus is èssiris umanus nascint lìberus e ogualis in dignidadi e in deretus. Issus tenint sa rexoni e sa cuscèntzia e depint obrai s'unu cun s'àtru cun ispìritu de fraternidadi. |
|
| Lingua - Lista de linguas - Linguistica | |
Linguas e dialectos de Sardinia. |
|
Le sardo o lingua sarde (sardu o limba sarda in sarde) es un lingua romanic in le insula e region de Sardinia. Illo es un macrolingua integrate per un conjucto de variantes dialectal. Illo es considerate le plus conservator del linguas romanic.
Historia[modificar]
Le historia del insula de Sardinia, isolate del continente europee usque le tempos moderne, permitteva un disveloppamento de un lingua romanic differente que ha vestigios del linguas prerromanic del insula. Le lingua ha le sequente substractos:
- Etruscan
- Basque
E le adstractos sequente:
- Catalano
- Espaniol
- Italiano
Comparation inter le italiano e alicun varietates del sardo e altere linguas de Sardenia[modificar]
| Italiano | Logudorese | Campidanese | Gallurese | Sassarese | Algherese | Tabarchino |
|---|---|---|---|---|---|---|
| la terra | sa terra | sa terra | la tarra | la terra | la terra/tierra | a têra |
| il cielo | su chelu | su celu/xelu | lu celu | lu zelu/celu | lo cel | u sé |
| l'acqua | s'abba | s'accua/s'abba | l'ea | l'eba | l'algua | l'aegua |
| il fuoco | su fogu | su fògu | lu focu | lu fogu | lo foc | u fogu |
| l'uomo | s'omine | s'omini | l'omu | l'ommu | l'home | l'omu |
| la donna | sa femmina | sa femmina | la fèmina | la fémmina | la dona | a dona |
| mangiare | mandigare | pappai | manghjà | magnà | menjar | mangiâ |
| bere | buffare | buffai | bì | bì | copes | beive |
| grande | mannu | mannu | mannu/grendi/grandi | mannu/grandi | gran | grande |
| piccolo | minore | cinu/pitticcu | minori/picculu | minori | petit | piccin |
| il burro | butidu | butirru | butirru/buttirru | butirru/burru | butiru | buru |
| il mare | su mare | su mari | lu mari | lu mari | lo mar | u mô |
| il giorno | sa die | sa dii/sa dì | la dì | la dì | la dia | u giurnu |
| la notte | sa notte | sa notti | la notti | la notti | la nit | a néùtte |
| la scimmia | sa ìssimmia/muninca | sa martinicca/mantenica | la municca | la muninca/scimmia | la muninca | a scimia |
| il cavallo | su caddu | su cuaddu | lu cabaddu | lu cabaddu | lo cavall | u cavallu |
| la pecora | sa berbeche/s'arveghe | sa brebei | la pècura | la pégura | l'ovella | a pëgua |
| il fiore | su fiore/frore | su frori | lu fiori | lu fiori | lo flor | a sciùa |
| la macchia | sa macula/mantza | sa maguglia/mancia | la tacca | la mancia/maccia | la taca | a maccia |
| la testa | sa conca | sa conca | lu capu | lu cabbu | lo cap | a tésta |
| la finestra | sa bentana | sa ventana | lu balconi | lu balchoni | la finestra | u barcùn |
| la porta | sa yànna/gianna | sa genna/ghenna | la ghjanna/gianna | la janna | la porta | a porta |
| il tavolo | sa mesa | sa mesa | la banca | la banca/mesa | la taula | a tòa |
| il piatto | su piattu | su prattu | lu piattu | lu piattu | el plat | u tundu |
| lo stagno | s'istaniu | su stangiu/staini | lu stagnu | lu stagnu/istagnu | l'estany | u stagnu |
| il lago | su lagu | su lagu | lu lagu | lu lagu | lo llac | u lagu/lògu |
| un arancio | un'aranzu | un'arangiu | un aranciu | un aranzu/aranciu | una taronja | un çetrùn |
| la scarpa | s'iscarpa | sa crapitta/sabàta/su sapàtu | la botta | la botta | la sabata | a scarpa/scòrpa |
| la zanzara | sa tintula | su sentzulu/sintzulu | la zinzula | la zinzura | la tìntola | a sinsòa |
| la mosca | sa musca | sa musca | la musca | la mòsca/musca | la volàr | a musca |
| la luce | sa lughe/luche | sa luxi/lughi | la luci | la luzi/lugi | la llum | a lüxe |
| il buio | su bugiu | su buju | lu bughju | lu buggiu | l'escur/foscor | scuur |
| un'unghia | un'ùngia | un'unga | un'ugna | un'ugna | una ungla | un'ùngia |
| la lepre | sa lèppere | sa lèpiri/lèpuri/lèpori | lu lèparu | lu lèpparu | la llebre | a léve |
| la volpe | su matzone | su margiani/mariane | lu maccioni | lu mazzoni | lo matxoni | a vurpe |
| il ghiaccio | su ghiazzu/astragu/itìa | su ghiacciu | lu ghjacciu | lu ghiacciu | lo guiatxo | u ghiacciu |
| il cioccolato | su cioccolatu/ciculata | su cioccolatu | lu cioccolatu | lu ciocculatu | la xocolata | a ciculata |
| la valle | sa 'adde | sa badde | la vaddi | la baddi/vaddi | la vall | a valle |
| il monte | su monte | su monti | lu monti | lu monti | lo mont | u munte |
| il fiume | su riu/frumene | su frumini/riu | lu riu | lu riu | lo riu | u riu |
| il bambino/ragazzo | su pitzinnu/piseddu | su pippiu/piccioccu | lu steddu | lu pizzinnu/piccinnu | lo nen | u figgeu |
| il neonato | sa criadura | su nennu/ddeddu | la criatura/stiducciu | la criaddura/piccinneddu | la criadura | u piccin |
| il sindaco | su mere/su sindigu | su sindigu | lu sindacu | lu sindagu | l'alcalde | u scindegu |
| l'auto | sa macchina | sa macchina/s'auto (su carru) | la vittura/la macchina | la macchina/la vettura/l'automobile | lo cotxe | a vétüa/a machina |
