Novial e interlingua comparate

De Wikipedia, le encyclopedia libere
Novial e interlingua comparate


Lexico[modificar | modificar fonte]

In interlingua, le parolas origina de lingua latin o linguas romanic. In novial, alcun parolas son de origine germanic. In interlingua parola, opera/obra; in novial: vorde, verke.

Il ha duo formas de thema in alcun verbos in interlingua: le forma principal e le forma del participio perfecte irregular del verbo. On pote usar o un regular formation del participio perfecte o le forma irregular in interlingua (per exemplo scriber: scribite o scripte). On deriva adjectivos que fini in -ive o -ori, o substantivos que fini in -ion, -ura, -or, -trice, -orio per adder istos al thema del participio perfecte. Le participio perfecte in le tempores grammatic es derivate in maniera regular.

Novial habe solmente un forma de thema in verbos: skripte.

Orthographia[modificar | modificar fonte]

Plure parolas in ambe linguas son simile pro le origine de illos (grec o latin), ma il ha differentias in orthographia:

  • Novial usa consonantes singule ubi interlingua usa consonantes duple. In interlingua: belle, guerra, possibile; in novial: beli, guere, posibli. Ma si le consonantes duple in interlingua representa duo sonos differente, novial tamben usa duo consonantes. In interlingua: acessibile; in novial: aksesabli
  • Ubi interlingua usa le littera c, representante le sono k (non ante e o i), novial usa k. In interlingua: scriptura, construer; in novial: skripture, konstrukte.
  • Ubi interlingua usa le littera c, representante le sono s (ante e o i), novial usualmente usa s. In interlingua: occidental, social, ancestre; in novial: oksidental(i), sosial(i), ansestre. Ma il ha exceptiones a causa de origines de parolas e a causa de terminationes grammatic.
  • Ubi interlingua usa digraphos ch, ph, rh, th representante singule sonos, novial usa singule litteras:
    • Ubi interlingua usa le digrapho ch, representante le sono k, ma non ante e o i, novial usa k. In interlingua: technica, schola; in novial: teknike, skole.
    • Ubi interlingua usa le digrapho ph, representante le sono f, novial usa f. In interlingua: phonetica, physiologia; in novial: fonetike, fisiologia (in Novial 98 fisiologie).
    • Ubi interlingua usa le digrapho rh, representante le sono r, novial usa r. In interlingua: rhetorica; in novial: retorike.
    • Ubi interlingua usa le digrapho th, representante le sono t, novial usa t. In interlingua: methodo, arithmetica; in novial: metode, aritmetike.
  • Ubi interlingua usa le littera y, representante le vocal i, novial usa i. In interlingua: symbolo; in novial: simbole.

Formation de parolas[modificar | modificar fonte]

Prefixos e suffixos[modificar | modificar fonte]

Suffixos formante substantivos ex verbos[modificar | modificar fonte]

In interlingua In novial Exemplos Application e notas
-ion -ione ia. classification - nov. klasifikatione Action o resultato de un action
-ura -ure ia. pictura - nov. pikture In interlingua, un action o plus sovente le resultato o producto de un action. In novial, solmente le resultato o producto

Suffixos formante adjectivos ex verbos[modificar | modificar fonte]

In interlingua In novial Exemplos Application e notas
-bile (-abile,-ibile) -bli ia. probabile - nov. probabli
-ive -ivi ia. offensive - nov. ofensivi

Litteratura[modificar | modificar fonte]