Alfonic

De Wikipedia, le encyclopedia libere

Alfonic es un systema de orthographia phonetic destinate al lingua francese, create per le linguista André Martinet (1908-1999) pro adjutar in le tractamento pedagogic del dyslexia. Le systema se appellava initialmente graphia phonologic Martinet (GPM).

Alfonic es le forma abbreviate de "alphabeto phonic" scribite in alfonic.[1]

Alfonic es un instrumento pedagogic que ha essite realmente essayate in le scholas.

Presentation[modificar | modificar fonte]

Concipite per Martinet in le annos 1970, alfonic propone un notation in le qual un singule littera es attribuite a cata sono. Le major parte del litteras in alfonic ha le mesme valor que in le orthographia normal; pro isto, multe parolas se scribe in le mesme maniera que in le orthographia standard. Alfonic ha essite disveloppate pro le lingua francese, a fin de offerer a juvene apprendentes, inhibite per le timor de facer errores, un instrumento pro superar iste timor e permitter un plus grande libertate de expression.

In un parola, c=k, h=ch, w=ou et x=eu ; super le vocales nasalisate se pone un trema : äardi=enhardi. Posteriormente, x=eu ha essite reimplaciate per œ=eu, e on ha anque usate le tilde : äardi=enhardi reimplaciate per ãardi=enhardi.

Exemplo[modificar | modificar fonte]

Transcribite in alfonic secundo le Dictionnaire de l’orthographe alfonic (vider le Bibliographia), le celebre dictée de Mérimée deveni :

pwr parle sä z-äbiguite, sx dine a së t-adrès, pre du avr, malgre le z-efluv äbome dx la mèr, malgre le vë dx tre bö cru, le cuiso dx vo e le cuiso dx hxvrxy prodige par l äfitriyö, fu t-ë vre gepie.
Cel ce swa, celc egzigu c è pu parètr, a cote dx la som du, le z-ar c etè säse avwar done la dwèrièr e lx margiye, il etè infam d ä vwlwar, pwr sxla, a se fuzilie jumo e malbati, e dx lxr ëflije un racle, alor c il nx söjè c a prädr de rafrèhismä avèc lxr corxlijionèr. Cwa c il ä swa, s e bië n-a tor cx la dwèrièr, par ë contrxsäns egzorbitä, s e lese ätrene a prädr ë rato e c èl s e cru oblije dx frape l egzijä margiye sur sö n-omoplatx vieyi.
dx z-alveol fur brize ; unx dizätri sx declara suivi d unx ftizi e l ëbesilite du malxrx s acru.
« par së t-ipolit, cel emoraji ! » s ecria sx belitr.
a se t-evènmä, sezisä sö gwpiyö, ridicul ecsedä dx bagaj, il la pwrsui dä l egliz tw t-ätièr.
prospèr merime

Considerante le difficultate de producer un trema super un x (ben que ë non pone alcun problema) on ha presumite que on assimilarea un e ain in le pronunciation. On remarca etiam que in alfonic le e mute non se distingue graphicamente de eu: dangereux es notate däjxrx. A iste exemplo de texto in alfonic manca solmente un parola con gn a transcriber como ny: per exemplo, oignon deveni onyö.

Bibliographia[modificar | modificar fonte]

Vide etiam[modificar | modificar fonte]

Ligamine externe[modificar | modificar fonte]

  • Alfonic Archived 2007-11-03 at the Wayback Machine : articulo super le notation alfonic, scribite per le linguista Henriette Walter, in le sito del AIROÉ (Association pour l’information et la recherche sur les orthographes et les systèmes d’écriture).

Referentias[modificar | modificar fonte]

  1. "Le système Alfonic (haplologie de alphabet et de phonique, écrits en Alfonic) [...]", pagina 106 in Michel Arrivé, Réformer l’orthographe ?, Presses universitaires de France, 1993, 233 paginas, ISBN 2-13-045597-2.
Nota
Nota